Archive for August 2010

Fii tu însăţi…sau cum să te comporţi la prima întalnire

El, observă evidentul.

-Eşti puţin tensionată.

Ea, devine si mai emoţionată. Credea că l-a convins de contrariu.

-Puţin…

-Relaxează-te, fii tu însăţi.

-Care eu însămi? Suntem asa de multe…

Anunțuri

Frédéric Bazille

Din păcate Frédéric Bazille a murit înainte de varsta de 30 de ani şi înainte să ajungă la apogeul maturităţii artistice.

S-a născut într-o familie înstărită în anul 1841 şi a crescut în Sudul Franţei, in Montpellier. A început să studieze medicina, dar considerand că nu aceasta îi e vocaţia, a abandonat şcoala şi s-a dedicat picturii. Printre prietenii săi impresionişti se numărau Monet, Sisley, Renoir şi Manet.

Fiind mai instărit decat majoritatea prietenilor săi, i-a ajutat punandu-le la dispoziţie studioul său si vopsele. Casa lui a ajuns „sediul central” al impresioniştilor.

In 1870 s-a înrolat în armată (războiul franco-prusac) şi a fost omorat în prima sa luptă.

Dintre lucrările sale,deşi altele sunt mult mai apreciate, preferatele mele sunt Studioul artistului, autoportret şi portretul lui Renoir.

În sfarsit, cu siguranţă dacă n-ar fi murit atat de devreme, în loc să mă gandesc că îmi plac alţi pictori mult mai mult, m-aş gandi că viziunea lui imi atinge spiritul sau ceva în genul.Pentru că, de exemplu, îmi place Monet foarte mult, dar ce a pictat înainte să aibă 30 de ani nu îmi spune nimic. Şi cred că arta e menită să îi atingă pe ignoranţi alături de intelectuali.

Atat a avut de zis ingorantul.

Tupeul si regulile polemicii

Suntem in timpul unei dezbateri aprinse, parerile se critalizeaza, intelectualisme se arunca dintr-o parte in alta, citate, chestii reciclate, ce mai, lupta e lunga, lupta e grea.

 „Nu-i adevarat!” abrupt, fioros, argument in sine care, apropo, convinge indiferent de situatie.

„Oai nu-mi vine sa cred ce spui!” interlocutorul informeaza ca ma crede in stare de pareri mai bune. Mesajul subtil e „schimba-ti convingerile ca sa te respect din nou”.

 „Vorbesti prostii” continuat de argumente sau nu, ma face sa vreau sa ma ghemui in scaun si sa imi pun la indoiala inteligenta.Sau …?

Dar cel mai eficient mod de a inchide gura cuiva e sa nu il lasi sa isi termine propozitiile. Asa nu o sa stii niciodata ce vrea sa zica, esti la adapost.

Regulile polemicii civilizate le gasesti aici.

Ce e mai bine? Sa fii tupeist si sa te impui, sau sa fii civilizat si sa ajungi un pachet de nervi?

Oare…#1

Luna e baiat sau fata?

Geniala disperare- Citizen Cope

E f interesant ca nu ti-ar spune mare lucru versurile daca nu ar fi repetitia obsesiva a motivului muzical si a versurilor. Diamantele se sterg, florile mor si un un sentiment nu vrea sa plece. Citizen Cope nu e un geniu poetic, dar are fler si stie sa transmita emotii puternice.

Nu e tocmai geniala „disperare”, e mai mult geniala suferinta.

Impresionistii

Ma pregatesc in avans pentru cursul de istorie a artei si pentru ca impresionismul e curentul meu preferat, m-am gandit la un proiect 😉 .

Sunt 12 mari reprezentanti ai Impresionismului francez, si am sa citesc despre ei, am sa le admir picturile si am sa imi dau cu parerea ca un amator ce sunt inainte de 1 octombrie. Am inceput sa ii iau in raspar  acum vreo luna, deci nu e nici o graba.

(Van Gogh era post-impresionist, dar pictura asta e grozava!)

Geniala disperare: Fiona Apple

Nici ea nu e pe de-antregul acasa :)).

E una din putinele artiste care suna mai bine live. Pune nu numai tot sufletul, mi se pare ca tot trupul ei canta, iti arata suferinta, nu numai ti-o canta.

In ciuda suferintelor pe care le-a trait, cred ca nu e cu mult diferita de oamenii normali. A declarat de mai multe ori ca nu e deprimata in general (cel putin nu in ultima vreme), dar ca unele lucruri trebuiesc spuse si nimeni nu le spune.

Isi pune emotiile negative in arta si se scufunda in intregime in sentimentul pe care incearca sa il transmita. Foarte cool. Nici nu am cuvinte sa exprim cat de mult o respect.